3 cărți care m-au ajutat să trec peste

10 mai 2021 de  Oana Borviz    

De regulă, când trec prin perioade mai grele (sufletește vorbind), iau o pauză de la citit. Nu mă pot conecta nicicum la poveștile din cărți până când sufletul meu nu-și recapătă puțin din puteri. Iar în această primă fază, mă ajută oamenii. Cărțile sunt barca de salvare în cea de-a doua fază:)

Culmea, mi-am dat seama că trecerile astea de la necitit la citit au fost făcute cu ajutorul unor cărți destul de incomode prin subiect, dar acaparatoare prin scriitură. Nu am căutat cărți motivaționale, nici cărți cu povești ușoare sau unele care să mă facă să râd, am vrut povești cu oameni care să-mi amintească cât de mică e tristețea mea în comparația cu tristețile altora și cât de ușor mă pot descotorosi de ea. Și, cumva, le-am găsit de fiecare dată iar ele m-au ajutat să trec mult mai repede peste.

Acestea sunt trei dintre ele:

O viață măruntă, de Hanya Yanagihara

Cartea este despre patru prieteni care-și duc “viețile mărunte” în New York-ul zilelor noastre, unde se bucură de prosperitate, succes și prietenie. Centrul poveștii este însă Jude, avocat sclipitor, bărbat extrem de sensibil, bolnav fără șanse de vindecare. Abandonat la naștere, acesta a fost crescut într-o mânăstire, unde “frații” îl jigneau și agreseau fizic, apoi a fost “adoptat” de tot felul de ciudați care se pretindeau “binefăcătorii” lui dar care îl supuneau la lucruri abominabile (fratele Luke, împreună cu care fuge de la mânăstire, îl obligă să se prostitueze, psihiatrul Traylor, un psihopat care-l adăpostște o vreme, îl nenorocește călcându-l cu mașina). 

Jude ajunge să studieze, să aibă prieteni, bunuri și o carieră de invidiat, însă din ființa lui fundamentală nu a mai rămas nimic. Și totuși, provocarea lui este de a încerca iar și iar să se recompună, să se reclădească în speranța că va mai putea fi așa cum a fost înainte de a trece prin acele traume.

Cartea lui Hanya Yanagihara te pune la mari încercări. Istovit, după unele pagini îți spui că nu mai poți continua, așa cum își spune Jude în miez de noapte, de atâtea ori. Dar nu te oprești, chiar dacă fiecare rând din acest roman te macină, te înspăimântă. Devii un companion tăcut, la fel de neputincios ca prietenii din carte, care nu pot, nu au cum să recompună un suflet rupt în miriade de bucăți. 

O istorie a violenței, de Édouard Louis

În romanul ăsta, ”copilul teribil al literaturii franceze”, cum a mai fost numit Édouard Louis, scrie despre violul și tentativa de omor la care a fost supus într-un ajun de Crăciun. Șocant, intens, incomod, romanul se construiește pe baza descrierii detaliate a acelei întâmplări și a urmărilor ei, devenind, în cele din urmă, o explorare amplă a conceptelor de sex, clasă, rasă și individualism.  

Louis întâlnește un tânăr Kabili (populație berberă din regiunile muntoase ale Algeriei), pe nume Reda, pe care îl invită acasă la el, iar ceea ce trebuia să fie o aventură de-o seară se transformă  într-un coșmar din care autorul nu mai știe cum să iasă. Tânărul devine atât de violent încât lui Édouard nu-i rămâne nici măcar alternativa fugii (este violat și ștrangulat cu un fular până când aproape că își pierde cunoștința). Ceva îl întrerupe însă pe Reda din gestul ucigaș iar Édouard prinde curaj ca să atace și să fugă. Așa se încheie cea mai urâtă seară de Crăciun din viața lui și începe o nouă etapă de maturizare, în care încearcă să înțeleagă cele întâmplate, să justifice agresivitatea băiatului, să scape de rușine, să uite.

Trei femei, de Lisa Taddeo

Protagonistele acestei cărți (pentru care jurnalista Lisa Taddeo s-a documentat vreo opt ani) sunt trei femei obișnuite, care provin din orașe și medii diferite și care se confruntă cu situații dintre cele mai stranii în materie de iubire și dorință. Spun așa pentru că în toate cele trei cazuri, iubirea și dorința se întrepătrund atât de mult încât nu mai știi, de la un punct încolo, care este una și care este cealaltă.

Maggie este o tânără care nu-și poate reveni după relația pe care a avut-o cu profesorul de engleză, de care s-a lăsat sedusă într-o perioadă de vulnerabilitate. Lina este o casnică care redescoperă dorința alături de iubitul din adolescență. Sloane este proprietara unui restaurant, care face sex cu mai mulți parteneri pentru a-și satisface soțul. 

Ceea ce au în comun aceste femei este nevoia lor profundă de a fi iubite, de a explora intimitatea din perspective inedite care să le satisfacă partenerii și care să le confirme propria autenticitate. Dar mai presus de toate, le unește faptul că au avut parte de un trecut dezechilibrat, care le-a influențat fiecare decizie din viața de adult. 

Sunt povești despre durere și curaj iar în ele recunoști inegalitățile de gen, ipocriziile din căsătoriile heterosexuale, coerciția sexuală, rolul hotărâtor pe care îl are relația cu mama asupra vieții de adult.

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.



Lasă un răspuns