Freddie Mercury, într-o biografie scrisă de asistentul lui personal

8 mai 2020 de  Oana Borviz    

Fragment audio din cartea Freddie Mercury, într-o biografie scrisă de asistentul lui personal.

Cartea pe care Peter Freestone i-o dedică lui Freddie Mercury este una dintre cele mai personale biografii dedicate acestuia. Una care ne amintește cât de efervescent dar și cât de singur era solistul trupei Queen.

Titlu  •  Freddie Mercury
Autor    Peter Freestone

Gen    Memorii

Numãr pagini   368

Anul publicãrii   2018
Publicat de   Polirom

În 1991, când a murit Freddie Mercury, aveam 10 ani și, deși nu știam ce anume îi cauzase moartea, l-am regretat instant. Frații mei ascultau rock iar dintre casetele pe care le vârau zilnic în casetofon nu lipseau aproape niciodată cele cu Queen. Așa că, fără să realizez, mă îndrăgostisem de trupa asta british și îi fredonam mai tot timpul muzica prin casă.

În acolade de timp, mi s-a întâmplat apoi să mă întorc la muzica lor, așa cum fac acum, după mulți ani, când o biografie mi-a adus aminte de senzațiile pe care le trăiam atunci când ascultam Queen.

Doza de viață

Este vorba de ”Freddie Mercury”, semnată de Peter Freestone (asistentul personal al lui Freddie timp de 12 ani), biografie apărută în engleză în 2010 și tradusă acum și în română, la editura Publica. Cartea face referire la perioada cuprinsă între 1979 (când cei doi s-au cunoscut la Royal Ballet din Londra, unde Peter era costumier) și 1991 (când Freddie s-a stins din viață în urma complicațiilor cauzate de SIDA).

Freestone (care i-a fost de-a lungul vremii bucătar, chelner, valet, secretar, om de serviciu, infirmier) povestește despre cel pe care l-a prețuit încă din prima clipă invocând iubirile lui pasagere, atracția față de New York și cultura japoneză, frenezia cu care compunea piese, bucuria de a-și copleși prietenii cu cadouri, nevoia lui aproape viscerală de a se hrăni din conflicte. ”…conflictele păreau să-i sporească atât abilitățile cât și puterea de muncă. Uneori părea că avea nevoie să-și administreze o perfuzie de suferință emoțională. Aproape ca o doză”, scrie Freestone care detaliază într-atât anumite aspecte încât, pe alocuri, devine plictisitor.

Cartea alãturi de albumul Queen, „Hot Space”

Tonul familiar te ține însă conectat la versiunea lui de adevăr care-ți oferă informații dintre cele mai nuanțate: că Freddie adora să poarte blugi, tricou și teniși; că, deși nu-și dorea copii, iubea să petreacă timp cu ei; că deși avea o mașină ultimul trăznet, nu el o conducea ci șoferul; că își petrecea nopțile în cluburi; că se droga; că nu citea aproape niciodată.

Minte de artist

Descoperi aici un Freddie efervescent, care trăiește intens fiecare clipă, care nu prea are regtrete și nu-și plânge de milă, deși a fost mai tot timpul un singuratic. Unul care a știut ce vrea și care a luat, cu toată îndrăzneala, ce a dorit de la viață. ”Freddie știa cu precizie ce voia și era dispus să facă tărăboi pentru ca lucrurile să iasă cum își dorea”, scrie Freestone despre perfecționismul și nevoia lui Freddie de a-și controla propria viață.

Spontan și pragmatic, manipulator și perseverent, Freddie (băiatul flamboaiant născut într-o familie de indieni cu numele de Farrokh Bulsara) făcea ceea ce simțea, mai ales când era vorba despre munca lui, despre albume și înregistrări, videoclipuri și concerte.

Era o minte creativă, avea absolută nevoie să transforme viziunile lui în artă și o făcea fără îngrădiri, fie că era vorba de piese muzicale sau de conceptul vizual al albumelor (Freddie avea studii în grafic design).

Putea petrece ore întregi în studio dar nu se dădea niciodată în lături de la o partidă de sex (una din marile lui pasiuni). Colecționa artă dar arunca cu bani pentru petreceri extravagante și daruri prețioase. Iubea pasional dar nu a idealizat niciodată dragostea.

Educația neconvențională de care a avut parte l-a ghidat către o viziune neconvențională asupra iubirii”, spune Freestone recunoscând că ”Freddie avea nevoie de iubire ca oricare dintre noi”, doar că ”pentru a i se preda trebuia să știe că iubirea venea dintr-o sursă în care putea să aibă încredere”.

Imagini cu Freddie din carte lui Peter Freestone

Sinceră, amuzantă și tristă deopotrivă, biografia ”Freddie Mercury” invocă chiar și ultimele luni din viața cântărețului, când acesta a luat decizia de a nu mai continua tratamentul, precum și ziua morții și funeraliile care s-au desfășurat așa cum și-a dorit el (a fost incinerat).

Rămâi, inevitabil, cu un gust amar, dar simți în același timp nevoia de a asculta, așa cum făceai odată, muzica pe care Freddie, împreună cu alți trei britanici talentați, ne-a lăsat-o moștenire.

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.




Lasă un răspuns