Topuri

Cele mai frumoase cărți pe care le-am citit în 2020

21 decembrie 2020 de  Oana Borviz   •  

Poți să mă întrebi și în somn care e cartea mea preferată din 2020 și am să zic „Acolo unde cântă racii“. Romanul este debutul în proză al Deliei Owens, zoolog și etnolog cu trei bestselleruri internaționale despre Africa, care la aproape 70 de ani a lăsat cu gura căscată critica de specialitate. „Acolo unde cântă racii“ este un excelent exercițiu de lectură pentru aproape orice vârstă, o experiență fascinantă la capătul căreia iubirea, omul, natura îți apar mai hipnotice ca niciodată. Celelelate titluri amintite – publicate în limba română în 2019 și 2020 dar majoritatea citite în anul care tocmai se încheie – sunt, de asemenea, cărți ale căror povești, atât de frumos construite, mi-au mers la suflet. Orice voi citi de-acum înainte, cărțile astea vor rămâne, pentru mine, repere importante.

Editura Pandora M

Acolo unde cântă racii

de Delia Owens

„Acolo unde cântă racii“ sunt mai multe cărți într-una: roman polițist, poveste adolescentină, sărbătoare a naturii.
În centrul poveștii stă Cathrine Danielle Clark, sau Kya, cum îi spunea familia, o copilă care învață ce înseamnă singurătatea mult prea devreme și care-și face dintr-o mlaștină de pe coasta Carolinei de Nord și mamă și casă și confident.
Povestea te poartă din 1952, când mămica pleacă îmbrăcată cu „o fustă lungă, cafenie“ și „pantofi cu toc“, până în 1969, când este descoperit cadavrul lui Chase iar Kya este acuzată de omor. În toți acești ani, fata învață de la mama-natură despre lume și comportamente umane, despre reproducere și viața în doi.
Pustietatea de pe baltă este singura care o acceptă, care o crește și o dezvoltă, e locul în care se apără de prejudecățile comunității, în care devine femeie și în care-și scrie cărțile (căci o inadaptată ca ea are totuși o minte sclipitoare ce o va ajuta să facă primele studii și cercetării în partea aceea de lume).
„Eu sunt izolarea“, spune Kya dând sens singurătății aproape ireale în care a viețuit toți anii aceștia. Fragilă dar de neînvins, simplă dar incredibil de complexă, statornică și schimbătoare, instinctuală și de o frumusețe răvășitoare, Kya este, fără îndoială, cel mai original inadaptat din literatura universală contemporană. Unul care-ți poate schimba definitiv percepția asupra singurătății și care te poate (re)împrieteni pe vecie cu natura.

Editura Humanitas Fiction

Florile pierdute ale lui Alice Hart

de Holly Ringland

Australianca Holly Ringland a scris acest roman după ce a lucrat ani la rând într-o comunitate de indigeni din deșertul australian, unde a învățat tot ce se putea învăța despre flori. Inspirată, într-o oarecare măsură din viața scriitoarei (care s-a vindecat de trauma suferită în urma unor relații abuzive cu ajutorul florilor), cartea o are în centru pe Alice, o fetiță crescută la malul oceanului, în peisaje de sare, trestie de zahăr și mult albastru, care, rămasă orfană după ce părinții pier într-un incendiu, ajunge în grija unei bunici.
La ferma de flori a acesteia, Alice învață limbajul florilor, un limbaj al durerii și al speranței inventat de femeile din familia ei (toate abuzate), cu ajutorul căruia se vindecă de suferință și își croiește singură drum în viață.
O urmezi pe acest drum printre fraze în care plâng și râd cuvinte, în care natura se îmbracă cu cele mai frumoase culori, în care flori de tot felul și fluturi monarhi vindecă suflete. E superbă.

Editura Trei

Unde pădurea întâlnește stelele

de Glendy Vanderah

Ca și în romanul lui Owens, întâmplările din „Unde pădurea întâlnește stelele“ se petrec în inima naturii, în locuri îndepărtate de tumultul vieții cotidiene, unde arborii hicori cresc în toată splendoarea, soarele și luna pictează peisaje miraculoase iar pământul vorbește cu oamenii.
Povestea este despre o copilă misterioasă (care-și spune Ursa), apărută brusc în viața unei femei care trăiește izolat în zona rurală a Illinoisului. Însă ceea ce pare un fantasy, devine pe parcurs o adevărată dramă domestică, în care descoperi mai multe nuclee familiale, unul mai disfuncțional decât altul. Construită inteligent, cu un crescendo amețitor, cartea reconstituie o lume extrem de reală și totuși ieșită din comun, în care regăsești oameni singuri, copii abandonați, frumuseți naturale și în care redescoperi forța umană de a o lua de la capăt.

Editura Humanitas Fiction

Comuniune

de Ann Patchett

Cartea este despre două familii destrămate și despre copiii din cele două tabere care încearcă să se conecteze unii la alții.
Viața micuților pendulează între coasta de vest a Statelor Unite ale Americii și Sudul american, unde merg îndeosebi în vacanțele de vară și unde învață să conviețuiască. Nu este deloc ușor, mai ales că au vârste și preocupări diferite, bagaje emoționale distincte și moduri diferite de a comunica. Singurele lucruri comune sunt furia venită din acea profundă schimbare și neputința de a schimba lucrurile.
Ei sunt, așadar, personajele principale ale acestui ”mare roman despre momente mici”, cum îl numește The Irish Times, în care Patchett le urmărește destinele pe parcursul a 50 de ani.
Există însă un detaliu, pe care Patchett îl strecoară pe nesimțite în descriere expandându-l apoi treptat, un secret care devine centrul de interes în jurul căruia se modelează destinele personajelor și care face lectura și mai palpitantă.

Editura Litera

Moștenirea

de Cynthia D'Aprix Sweeney

Imaginând povestea unei familii newyorkeze, Cynthia D'Aprix Sweeney descrie în acest roman - situat pe locul al treilea în lista cu bestseller-uri a revistei New York Times din 2016 - familia contemporană de pretutindeni, cu problemele ei legate de identitatea de gen, moștenire, acceptare, ipoteci și taxe pentru studii, despărțiri și uniuni neașteptate.
Romanul a avut un succes imediat, fiind o surpriză chiar și pentru autoare, care s-a apucat de scris după vârsta de 50 de ani și care nu avea nici o așteptare atunci când a terminat romanul.
Fără a fi șocant sau doldora de suspans, ”Moștenirea” te prinde de la bun început prin realismul, umorul negrul și ironia cu care este descrisă, în fond, familia contemporană de pretutindeni, cu toate metehnele și frumusețile ei.
Iar prin faptul că ia la tocat problemele stringente cu care se confruntă, până la urmă, mai toate familiile din zilele noastre (taxe pentru studii, ipoteci, datorii bancare, împărțirea moștenirii, identitatea de gen), Sweeney îi creează cititorului un context recognoscibil. Unul în care pășește cu toată încrederea.

Editura Humanitas Ficiton

Răzbunarea iertării

de Eric-Emmanuel Schmitt

Deși este un maestru al romanului și al scenariului de teatru, franco-belgianul Eric Emmanuel Schmitt se întrece pe sine atunci când scrie proză scurtă, gen pe care îl preferă celorlalte pentru simplul fapt că ”necesită concizia unei piese de teatru și densitatea unui roman”.
Cele patru povestiri cuprinse în volumul ”Răzbunarea iertării” sunt interconectate, în primul rând, prin tema iertării și cea a răzbunării, dar și prin altele precum vinovăție, prietenie și inocență. Pentru Schmitt, iertarea înseamnă să nu reduci persoana la o singură faptă (condamnabilă), să nu o rezumi la o singură clipă (catastrofală), ci să o vezi ca pe o sumă a tuturor alegerilor sale și să-i oferi compasiune.
Să ierți este infernal de greu și da, uneori, acest sentiment poate fi atât de ambiguu încât nici cel care vrea să ierte nu mai știe cu adevărat dacă iertarea lui este un act de mărinimie sau unul de răzbunare. Această ambiguitate plutește în toate cele patru povestiri în care scriitorul arată, îmbinând filozofia cu suspansul, cât de misterioase pot fi lucrurile firești. Atât de misterioase încât nu știi dacă să ierți sau să te răzbuni.

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.

Vezi toate articolele
Vezi toate articolele

Lasă un răspuns