În romanul ”Șefa”, Marie NDiaye nu spune doar seducătoarea poveste a unei bucătărese, ci face și pledoaria pasiunilor mistuitoare care au harul de a transfigura și îmbogăți.
Titlu • Șefa
Autor • Marie NDiaye
Gen • Roman culinar
Numãr pagini • 285
Anul publicãrii • 2019
Publicat de • Editura Trei
Am auzit prima oară de Marie NDiaye în urmă cu câțiva ani, când Editura Trei a tradus romanul ”Trei femei puternice”. Nu l-am citit încă, deși știu că a fost nominalizat la Booker Prize și recompensat cu Premiul Goncourt (NDiaye fiind astfel prima femeie de culoare care a primit această distincție). Am citit, în schimb, ”Șefa”, un roman culinar despre o fată simplă care ajunge să răzbească într-un domeniu dominat de bărbați, și am descoperit astfel o scriitoare fanstastic de talenatată, capabilă să extragă din lucruri aparent nesimnificative mii de nuanțe și de cadențe. Totul e delicat și senzual în cartea ei, de la felul în care plămădește portretul acestei femei vizionare până la felul în care folosește lexicul aromelor.
Nevoie personală
Înțeleg, dintr-un interviu cu autoarea de pe franceinter.fr, că ideea acestui roman și dorința de a descrie fascinanta lume a aromelor a venit, în primul rând din plăcerea lui NDiaye de a găti, de a experimenta în bucutărie. ”Nu investighez, nu este modul meu de lucru, nu am intrat niciodată într-o bucătărie de restaurant. Nu mă uit nici la reality show-uri”, spune ea recunoscând că doar experineța ei culinară și nevoia de a înțelege mai bine ce anume determină un om să-și dedice viața gătitului au stat la baza alcătuirii acestui roman.
Perspectiva din care face această explorare psihologică și senzorială este, însă, una masculină, povestitorul fiind un bărbat care a lucrat îndeaproape cu Șefa și care a iubit-o sincer.
El este cel care îi urmărește ascensiunea, de la fetișcana de 16 ani care și-a descoeprit harul de a face din orice mâncare o operă de artă și până la maturitate, când trăiește un vis la care nici nu a sperat vreodată, acela de a deveni prima femeie-bucătar care primește o stea Michelin.
Făptură magică
Acest bărbat, mai tânăr decât Șefa, căruia autoarea preferă deasemena să nu-i dea nume, este martorul tăcut al unei îndeletniciri care seduce, a felului hipnotizant în care femeia e în stare, nu doar să gătească ”porumbei cu măr și varză roșie”, ”doradă regală umplută cu vinete și fistic”, ”cremă de migdale amare” sau ”ciuperci cu umplutură de obrăjori de viă”, ci și să-și facă din orice spațiu pe care-l locuiește o prelungire a ființei sale, un loc fertil în care imaginația feminină explodează creând minunății culinare.
Femeia ajunge astfel să aibă propriul restaurant (Ceasul bun), o afacere prosperă care se va nărui mai târziu, odată intrată pe mâinile manageriale ale unei fiice nerecunoscătoare. Dar nu businessul o împlinește pe Șefa, ci faptul de a găti, pasiunea aceasta care se înstăpânește peste ea investind-o cu o putere aproape magică de a crea și de a înțelege lumea.
Personajul lui Marie NDiaye devine, din această perspectivă, o ființă aproape supranaturală, cu simțuri și capacități care o așează în centrul lumii dar care o și izolează. Această făptură magică ne arată cum și-ar putea crea fiecare propiul univers ”îngust și febril”, în care pasiunile să ne crească în cel mai frumos fel cu putință.
Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.