Portrete

Dragă Moșule!

22 decembrie 2021 de  Oana Borviz   •  

Anul ăsta nu am vrut să cumpăr brad, ci să fac unul din leduri pe perete. Nu i-am convins însă pe Agnes și David, care nu-și pot imagina Crăciunul fără un brad verde, tridimensional. Îi înțeleg, așa eram și eu acum un secol și, într-un fel, mai sunt și acum.

Cu sau fără brad, știi bine că în fiecare an îmi pun câteva dorințe de Crăciun. Asta fac de pe la cinci ani, când, cu nasul lipit de geam, pândeam venirea ta în noapte. Nu te-am văzut niciodată dar am auzit mereu scârțâitul pașilor și am văzut urmele cizmelor tale pe zăpada din curtea casei. De atunci, îmi pun mereu cel puțin o dorință pentru anul care vine.

Acum mi-am pus trei. Le-am scris pe foi colorate, pe care le-am împăturit bine și le-am vârât în borcanul ăla colorat de pe bibliotecă. Mă mir și eu cum de a rezistat atâția ani! 

În fine, vreau să-ți mulțumesc pentru darul de anul trecut și să te rog să nu uiți de mine nici la 90 de ani!:)

O bibliotecă

De când mă ocup de blogul ăsta primesc multe cărți de la edituri, iar numărul lor a început deja să depășească capacitatea bibliotecii mele. Așa că tare aș avea nevoie de câteva rafturi în plus. Agnes și David s-au oferit să-mi facă unele din carton, ba chiar s-au apucat de tăiat și lipit cu scoci, însă s-au dezumflat, mititeii, când le-am explicat că nu ar rezista sub greutatea cărților.

Biblioteca mea e de la Ikea, dar nu m-ar deranja, Moșule, să primesc una de la The Home sau de la Scandinavian Design House🙂 Sincer, nu prea știu unde ar încăpea, dar la rezolvat probleme de spațiu și design se pricepe soțul, deci contez pe el.

Mai mult curaj

Curaj să fiu eu. Cu tot ce e al meu: lipsuri, zăpăceli, tabieturi, fixisme, încăpățânare. Mai am multe de învățat despre mine și, în afară de viața în sine care-mi oferă lecțiile ei neprețuite, în afară de copiii mei care sunt a doua mea școală, cărțile pe care aleg să le citesc mă ajută mult. Anul ăsta mi-au fost de mare ajutor „Alegerea“ și „Darul“ de  Edith Eva Eger.

Curaj să deschid gura în public. Da, sunt atât de emotivă încât cu greu îmi stăpânesc tremurul vocii iar mâinile trebuie să le ascund la spate ca să nu mă dea de gol. 

Curaj să spun nu. Am învățat în ultimii ani să fiu mai asertivă, dar încă mai am nevoie, Moșule, de curaj să spun ce cred, ce vreau, ce simt, cu riscul de a-l deranja pe celălalt. Bunica și mama m-au învățat să fiu bună, să nu supăr niciodată pe nimeni. Dar nu au știut nici ele, cum nici eu nu am știut, că nu înseamnă că nu ești bun dacă spui nu. Am câțiva oameni în jurul meu care au puterea asta, de a spune răspicat ce le place și ce nu le place, de a refuza, de a spune nu. Îi ador pentru asta și încerc să învăț de la ei. Dar îmi mai trebuie un pic de curaj și de la tine, Moșule!

Mai mult timp pentru scris

Trăiesc într-un oraș mic și liniștit. Scriu pentru o revistă care nu-mi mănâncă mai mult de câteva ore pe zi, mă ocup de blog. Gătesc. Supraveghez copiii la teme. Nu am de ce să mă plâng, nu-i așa? Și totuși, în afară de prima parte a zilei, când copiii sunt la școală iar eu pot scrie netulburat, nu fac decât să alerg. De acasă la birou, de la școală la karate, de la karate la schi, de la schi la engleză, de la engleză acasă. De citit, citesc între toate astea (nu, nu am un timp special dedicat cititului). Așa că, seara nu mai am energie decât pentru pupat copiii de noapte bună. 

Aș vrea, Moșule, mai mult timp pentru scrisul meu! Ăla pentru care fur secunde din alt timp. Să termin romanul pe care nici eu nu mai știu când l-am început. Să scriu povești pentru copii. Multe, cât mai multe. 

Unii îmi zic să aștept până când vor crește mari ăștia mici, dar eu, Moșule, nu am răbdare. Vreau acum! Mă rog, anul care vine:)

Cu drag,

Oana

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.

Vezi toate articolele
Vezi toate articolele

Lasă un răspuns