Victor Miron: „Aș participa la cluburi de lectură și la 80 de ani”

2 mai 2023 de  Oana Borviz    

Convins că ideile trebuie împărtășite iar cărțile citite, Victor Miron promovează de nouă ani cititul prin asociația Cărțile pe față. A inițiat campanii dintre cele mai originale, cum sunt „Citești în autobuz și călătorești gratuit“, „Intrare gratuită la grădina botanică dacă ai o carte la tine“ sau „Cabinet stomatologic anti-cariat“. A organizat masterclass-uri online cu Oana Pellea despre vorbit în public, cu Irina-Margareta Nistor despre cinematografie, cu Vladimir Agachi despre muzică și cu Iv cel Naiv despre scris.

Este motorul unor evenimente ca TEDx Zorilor și CreativeMornings Cluj (serie de discuții matinale pe teme globale).
Între timp a pus cărțile pe roți și le-a dus în zeci de sate românești ajutând copiii să se bucure de ele. Primul Book Truck – o dubă obișnuită transformată în bibliotecă mobilă – a ajuns la copii în 2021, al doilea cutreieră încă satele, iar pentru cel de-al treilea, Victor a inițiat deja mai multe campanii de strângere de fonduri.

Am fost curioasă să aflu mai multe despre Book Truck, așa că am vorbit un pic cu Victor despre acest proiect, despre nobila misiune de a promova lectura, despre antreprenoriat cultural și despre cum se vede el la 80 de ani.

Varianta scurtă a acestui interviu poate fi citită în ultimul număr din New Money.

Mulțumesc, Victor!:)

De 9 ani, de când faci campania Cărțile pe Față, încerci să convingi oamenii să citească măcar două cărți pe lună. Care sunt astăzi roadele acestei misiuni, Victor? 

Roadele pe care le simt cel mai direct sunt la nivel personal. Am crescut mult în acești nouă ani și mă bucur că mi-am găsit sensul în această activitate, că am un scop pentru care să trăiesc, să construiesc și să încerc să adaug lumii ceva, zilnic.

La nivelul campaniei și al asociației, în acești nouă ani am tot testat moduri de a promova lectura, iar pe acelea care vedem că au mai mare impact le tot replicăm.   

Ești unul dintre cei mai creativi antreprenori culturali de la noi. Sunt cărțile sursa principală a acestei creativități?

Eu în continuare citesc două cărți în același timp. Dimineața citesc cărți de idei, de non-ficțiune, pentru a înțelege pe ce lume trăiesc, iar seara citesc roman sau poezie, pentru a uita pe ce lume trăiesc. Cred că acest mix mă ajută mult și pentru hrănirea și antrenarea creativității. Dar pentru stimularea imaginației, creativității și abilității de a inova sunt de mare ajutor și călătoriile, oamenii pe care îi întâlnesc, muzica, piesele de teatru și concertele, expozițiile. 

Dincolo de creativitate e nevoie și de determinare, iar tu nu duci lipsă de ea. De unde vine această determinare?

Determinarea cred că am învățat-o de la Eliade, care spune într-un eseu că nu sunt pierdute decât acele bătălii la care renunți și că atâta timp cât continui să te străduiești într-o direcție, într-un proiect, ai șansa să reușești până la urmă. 

Cum vezi tu antreprenoriatul cultural din România? Ce antreprenori români te inspiră?

Mă impresionează marile edituri care reușesc să se dezvolte an de an. Sunt fascinat și de amploarea unor evenimente culturale de la noi. În același timp mi se pare chiar remarcabil ce au reușit să facă unii antreprenori și în alte zone de afaceri. Mă uit cu admirație la antreprenori ca Dan Ștefan de la Autonom, sau la frații Pavăl de la DEDEMAN.

Ce impact are proiectul Book Truck asupra copiilor? Care au fost reacțiile lor concrete vizavi de biblioteca mobilă?

Biblioteca mobilă BookTruck are un impact foarte fain asupra copiilor, motiv pentru care am decis să dezvoltăm acest proiect. Noi mergem cu biblioteca pe roți în sate, de obicei în curtea școlii, unde copiii vin pe rând și împrumută câte o carte. Le mai ducem și invitați, fie persoane care le citesc, uneori chiar scriitori, teatru de păpuși sau proiecții de film. Am început și să îi aducem pe ei la oraș la concerte de muzică clasică, meciuri de fotbal sau cinema.  

În județul Cluj mergem recurent deja la mai mult de 30 de comune și e minunat cum se creează o relație cu tinerii cititori din aceste sate. Mulți ne trimit mesaje și ne spun părerea despre ce au împrumutat și ce alte titluri și-ar mai dori. 

Există și victorii mult mai mici, dar foarte impresionante. Sunt mult prea mulți copii din sate, de 9 sau chiar 10 ani, care nu știu să își scrie numele. Și e un succes dacă la sfârșitul zilei pe care o petrecem în acel sat un copil a învățat să își scrie numele. Pentru copiii care trebuiau să învețe să scrie și să citească în pandemie, în timpul școlii online, situația e foarte tristă, mai ales dacă nu au avut pe cineva care să îi ajute acasă. Pentru mult prea mulți copii din mediul rural școala online a însemnat școală deloc. 

Cât la sută sunt cărți cumpărate și cât la sută sunt cărți vechi în Book Truck? Care sunt preferatele copiilor?

Cele mai multe cărți sunt donate de oamenii din companii. De obicei departamentul de HR mobilizează colegii să ne doneze cărți și ni le trimit în cantități de ordinul sutelor. Aici avem rugămintea să fie ediții tipărite după anul 2000. În același timp cumpărăm acele cărți pe care ni le cer copiii și nu le avem în suficiente exemplare, cum e Harry Potter. 

Ai întâmpinat rezistență din partea unor oameni în acest demers? Dacă da, cum le-ai făcut față?

Cea mai mare dificultate e să creștem acest proiect pe măsura cererii pe care o primim de la școlile din toată țara.

Pentru cel de-al treilea Book Truck, pe care îl vrei electric, ai nevoie de 100.000 euro. Cum vei face rost de acești bani și când estimezi că va fi gata?

Căutăm surse de finanțare din toate direcțiile, dar cea mai mare speranță mi-o pun în sponsorizările de la companii. Din fericire, tot mai multe firme susțin proiecte din zona de educație, au devenit tot mai conștiente că dacă nu se vor implica în această direcție, pe viitor nu vor mai avea angajați suficient de bine calificați. Sper că al treilea BookTruck să fie gata anul acesta.

Te gândești să dezvolți seria bibliotecilor mobile și dincolo de numărul 3? Mulți se întreabă dacă nu extinzi acest proiect și în restul țării?

Avem nevoie de 15 biblioteci mobile pentru județul Cluj. Cu acest număr de BookTruck-uri am putea servi săptămânal toate cele 75 de comune din județ. Ulterior o să ne dorim să ne dezvoltăm și în alte județe. Mergem și acum și în alte județe, dar ca o vizită punctuală și atunci oferim cadou câte o carte fiecărui copil. 

Cu Book Truck-ul ești foarte mult plecat de acasă. Nu îți e greu? Soția ce spune?:)

Cel mai des mergem în județul Cluj așa că plecăm dimineața, stăm în curtea școlii până la finalul orelor, după care revenim acasă. Uneori este dificil, mai ales iarna, dar așa cum spune Susan David în discursul ei de la TED „disconfortul este prețul pe care îl plătim pentru o viață cu sens” (”Discomfort is the price of admission to a meaningful life.”)

Care crezi că va fi viitorul cărții tipărite având în vedere viteza halucinantă cu care se dezvoltă tehnologia (vezi GPT de la OpenAI)? 

Sincer, nu știu, dar sunt foarte curios să văd ce urmează.

Pe lângă citit, tu promovezi și Lifelong Learning (stilul de viață de învățare continuă). Cum faci asta, mai exact? Prin ce proiecte?

Cu mare drag organizez conferințe, workshop-uri și experiențe de învățare. Pe 6 mai urmează a 8-a conferință TEDxZorilor. Din ianuarie am început să organizez lunar și CreativeMornings Cluj. Recent am lansat și al 4-lea masterclass online, de data aceasta unul de scris practic cu Iv cel naiv, după cel de comunicare și vorbit în public cu Oana Pellea, cel de cultură cinematografică cu Irina-Margareta Nistor și cel de cultură muzicală cu Vladimir Agachi. Toate sunt disponibile pe masterclassonline.ro 

Ți-ai asumat misiunea de a sprijini în mod public cititul pentru cel puțin 15 ani. Ce vei face după aceea, Victor? Aaa, și cum te imaginezi tu la 80 de ani?:)

Încă nu știu ce voi face după cei 15 ani, mai sunt 6. Mi-ar plăcea să nu mai fie nevoie să promovez lectura. Atunci, foarte probabil, doar aș participa la cluburi de lectură, nici măcar nu le-aș organiza eu dacă n-ar fi cazul. Și da, aș participa la ele și la 80 de ani, când, poate, voi fi citit și trăit destul să pot scrie eu lucruri remarcabile. 

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.




Lasă un răspuns