Un alt serial Netflix este pe punctul de a înregistra un nou record, cu o cifră de 67 de milioane de vizionări în prima lună de la lansare, după cum estimează reprezentanții Netflix, care sunt convinși că Menajera va detrona „Gambitul Damei”.
Pe ce mizează aceștia când fac astfel de predicții? Pe forța poveștii ce scoate la iveală femei puternice care reușesc să iasă din situații de viață limită și să facă lucruri extraordinare. Deși diferit ca tematică și timp istoric față de „Gambitul Damei“ (2020), „Menajera“ (lansat de Netflix la începutul lunii octombrie) este, ca și precedentul, despre femei, inteligente, neconvenționale, curajoase.
În „Gambitul damei“, micuța orfană Beth Harmon ajunge să-și depășească condiția cu ajutorul unui joc al minții – șahul – pe care-l învață cu portarul orfelinatului devenind curând o senzație în lumea șahului american și mondial.
În „Menajera“, Alex reușește să iasă dintr-o relație toxică care nu-i aducea decât anxietate și depresie, recâștingânu-și independența și luptând pentru atingerea unor scopuri mărețe. Alex are 23 de ani când se hotărăște să părăsească căminul conjugal în plină noapte, împreună cu fetița ei de numai doi ani. Motivul? Abuzul emoțional la care o supune soțul dependent de alcool. Ea nu va ști cum să numească acest rău decât mult timp mai târziu, după ce va trăi într-un adăpost pentru femei abuzate și după ce va începe să lucreze ca să se întrețină. Jobul ei de menajeră o ajută să supraviețuiască și să-și refacă viața. Jurnalul în care scrie despre experiențele legate de această muncă o ajută să viseze la un viitor luminos.
Și Beth și Alex sunt femei care au trecut prin traumă și care au cunoscut lungul și chinuitorul drum al vindecării. Amândouă au câte un talent care le salvează viețile: Beth are șahul, Alex are scrisul.
De la carte la film
Ambele filme au fost adaptate după cărți bine primite de public și de critică. „Gambitul“ are la bază romanul din 1983, „The Queen’s Gambit“ al americanului Walter Tevis, ce spune povestea unei tinere luptând cu dependența și trauma pentru a deveni cea mai mare jucătoare de șah din lume. „Menajera“ a fost ecranizată după „Maid: Hard Work, Low Pay and a Mother’s Will to Survive“ de Stephanie Land, care povestește despre experiența ei de mamă singură într-o perioadă în care a fost menajeră (singurul job care i-a permis atunci să-și întrețină, fără nici un fel de suport exterior, familia).
Ambele filme se sprijină pe interpretări de zile mari. Anya Taylor-Joy (care a jucat și în „Emma“) este magnetică în rolul lui Beth, cu ochii ei mari, hipnotici, cu gesturile calme, cu timiditatea și îndrăzneala cu care ajunge să domine o lume a bărbaților.
Margaret Qualley (este fiica actriței Andie MacDowell, care îi este mamă și în film) îi oferă personajului atâta autenticitate încât uiți instant că fata asta a repetat îndelung fiecare scenă. Qualley este sensibilă și strălucitoare, atingând note de grație și frumusețe care eclipsează tot în jurul ei.
Puterea pe care nu ți-o poate lua nimeni
Viața amoroasă este trecută pe locul al doilea, atât în „Gambitul damei“ cât și în „Menajera“. Iubirea, așa cum a înțeles-o Beth în copilărie, e al naibii de dureroasă așa că e lesne de înțeles de ce nici una din relațiile pe care le are cu bărbați la vârsta adultă nu are viață lungă. La fel și Alex, odată ieșită din relația abuzivă cu soțul ei, dar și după ce află că și propriul tată a fost un abuzator, nu mai caută relații în care să investească. Are nevoie de liniște și singurătate.
Și Beth și Alex sunt femei care au cunoscut abuzul și abandonul, care au trecut prin depresie și trădări, dar care și-au dorit cu toată ființa să nu rămână simple victime și să-și clădească o nouă viață. (Depresia lui Alex este foarte emoționant simbolizată de trupul ei firav chircit într-o fântână întunecată înconjurată de spini, în timp ce vindecarea este sugerată de urcarea în vârful unui deal scăldat în lumină).
Alex, la fel ca Beth, e exemplul perfect de femeie care reușește să se salveze pe sine cu propria voință, răbdare și determinare. E femeia care, oricât de ostilă ar fi situația în care se află, găsește în ea însăși resurse ca să fugă de pericol, să ceară ajutor, să se vindece.
De aceea are „Menajera“ toate șansele să înregistreze un nou record Netflix: pentru că zugrăvește o realitate cu care, din păcate, se confruntă foarte multe femei, aceea de victimă a violenței domestice. Dar mai ales, pentru că ne arată tuturor că, oricât de imposibil ar părea, oricât de riscant ar fi, se poate rupe lanțul slăbiciunilor și se poate trăi din nou fără frică și vinovăție.
Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.