Simte muzica! – Impresii la cald despre Csiki Jazz

27 iulie 2021 de  Oana Borviz    

Ca să vă spun drept, nu sunt o împătimită a jazz-ului, nu sunt la curent cu trendurile, nu știu ce artiști sunt pe val, rețin cu greu nume de muzicieni. Dar simt muzica:) Știu asta de când învârteam, pe pick-up-ul maică-mii, discuri cu Ella Fitzgerald, Nina Simone, Billie Holiday și Louis Armstrong.

”Simte muzica!” a fost, în acest an, sloganul unui festival la care am ajuns mai mult întâmplător (deși are loc în orașul în care locuiesc de câțiva ani): Festivalul Internațional de Jazz de la Miercurea Ciuc, cunoscut și cu numele de Csiki Jazz sau Ciuc Jazz. Când am văzut sloganul scris cu litere mari pe un afiș, mi-am repetat în gând, ca o mantra, că da, muzica se simte, că degeaba o asculți dacă nu o simți și cu gândul ăsta am pus piciorul în curtea castelului Mikó unde, timp de cinci zile (22-25 iulie) s-a auzit numai jazz clasic și jazz combinat cu hip-hop, urban music, ritmuri afro-cubaneze etc.

Nu o să vă mint, nu am ascultat toate concertele, dar despre cele câteva trupe care mi-au plăcut am vrut neapărat să scriu aici. 

Dhafer Youssef, un tunisian care cântă la oud (un fel de lăută arabă, care scoate sunete foarte frumoase) m-a lăsat cu gura căscată când a început să cânte cu trio-ul său o combinație de jazz cu ritmuri orientale, în care vocea lui acoperea totul, ca într-un cântec liturgic.

Kéknyúl – Zenekar, band din Ungaria, a fost cel care a ridicat tot publicul în picioare stârnindu-l la dans cu jazz-ul lui nebunesc, cu influențe de funk și soul, rock și muzică psihedelică (un spectator a dansat cu scaunul în brațe:). Cei opt muzicieni au avut o energie atât de bună, de departe mi-au plăcut cel mai mult.

Groove Garden by Sorin Zlat a fost o altă surpriză plăcută căci așa l-am redescoperit pe Robert Patai (care a fost la un pas de a câștiga Vocea României în 2011) și am aflat ce talent zace în Sorin Zlat, un pianist multipremiat care a inițiat acest proiect ce promovează o fuziune interesantă de jazz, pop, muzică latino și muzică clasică.

Mi-au plăcut și cei de la Koszika & The HotShots, care deși nu cântă chiar jazz, au un repertoriu colorat, cu accente jazzy, funky, reggae și folclorice. 

L-am ratat, în schimb, pe Roberto Fonseca (pianistul cubanez care a cântat alături de Buena Vista Social Club), cum am ratat și alți artiști buni. Dar cele câteva live-uri la care am participat m-au făcut să simt cu adevărat muzica:)

Sursa: Facebook

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.