Noutãți

I-am înregistrat pe copii citind din poezioarele mele

24 iunie 2022 de  Oana Borviz   •  

Când scriu câte o poezie pentru copii le-o citesc repede lui Agnes și David. Îmi dau seama imediat, după licărul din ochi și după colțul buzelor, dacă i-a prins sau nu. Ieri, împreună cu verișori și prieteni din vecini, au vrut să-i înregistrez citind câte o poezie aleasă de ei. La ”microfon” au rămas doar Ilinca, Andrei și Agnes (restul s-a dus să-și facă cort în grădină:), dar a fost foarte haios (și emoționant) să aud poezioarele astea pe vocile lor. Le găsiți mai jos, strecurate printre alte trei poezii nou-nouțe:)

Năvlegul Bobului

Vouă v-a zis cineva, vreodată, 

Pe când erați la porțile somnului,

Cine este Năvlegul Bobului?

Păi să vă zic eu, așa cum știu de la Buni!

E regele grădinii

de flori și de leguminoase

de copaci și de alte lemnoase

Pe oricine nu are grijă de ele

(adică le rupe, le calcă în picioare) 

Îl înșfacă și-l duce într-o grădină mai mare

A lui personală, cu sute de plante

Pe care trebuie să le uzi, să le tunzi, să le cureți

Până când arată ca în desene animate

Apoi te duce înapoi acasă la tine

Și îți mai apăre, când și când, în vise

Cu o sămânță, o floare 

Cu o sapă sau stropitoare

După aia nu-ți mai vine să calci pătrunjelul

Să arunci cu roșii, să rupi fasolea

Să te joci cu sparanghelul

Să tragi de frunzele din cireși

Să joci șotronul prin castraveți.

Cu alte cuvinte, Năvlegul Bobului

E ăla care-ți aduce aminte

Să ajuți natura să meargă înainte.

Chiulangioaica

Cu trotineta e mai cool să mergi dimineața la școală

Iei aeru-n piept și vântul în față

Cumperi covrigi calzi de la piață

Dai o tură pe stadion, doar cât să întârzii la mate

Îți faci planul cum să chiulești de la Stamate

Când intri în clasă iei o moacă spăsită 

Așa toți te vor crede ușor rătăcită

Îți ceri scuze: ”Traficul e de vină,

Era chiar să dea peste mine o mașină”

”Of, sărăcuța, un șoc cred că a suferit

Apă nu vrei un pic?”

Tu fluturi din mână că nu 

Și te pui pe dormit.

Iepurașul de Paște

Iepurașul de Paște mi-a furat bicicleta 

Îți vine să crezi, ce ștrengar?

L-am văzut pe fereastră când mă uitam după prietenul meu, Cezar.

Poate că și-a uitat coșul cu ouă pe undeva

Poate că s-a dus după dulciuri, după o jucărie

Acum, că-l așteaptă copiii într-o veselie

Și de-aia mi-a luat bicicleta, cine știe?

Dar nu putea și el să mi-o ceară

Să strige cât îl țin plămânii, de-afară?

I-aș fi dat-o, cum nu!

Dar așa, mai am eu încredere că bicicleta îmi va da?

Îl aștept de mai bine de-o zi, dragilor!

Și parcă văd c-o să vină la Paștele Cailor.

Oana Borviz

Înainte de a mă îndrăgosti de cărți mi-au plăcut altele: să pictez, să bricolez, să văd filme. De fapt, am început să citesc cu adevărat în primii ani de liceu, când mi-am dat seama cât de savuroase pot fi momentele în care ești singur cu o carte în mână. De atunci, cititul a devenit un soi de obișnuință care îmi face bine, îmi dă echilibru și mă inspiră. Citește mai mult.

Vezi toate articolele
Vezi toate articolele

Lasă un răspuns